Am gasit si eu cativa elefanti prin drumul meu spre serici.

400 de artisti au decorat elefanti,elefanti mai mici si elefanti mari au fost pictati in diferite culori si cu diferite motive!

In Norwich au fost amplasati 53 de elefanti pe diferite strazi,fiecare elefant este unic prin coloritul sau ! Acest link va da posibilitatea sa vedeti cei 53 de elefanti si locatiile unde pot fi vazuti si/sau fotografiati.Fiecarui  elefant i-a fost atribuit un nume

http://www.goelephants.co.uk/gallery.aspx

Go Elephants! este un proiect care a dat posibilitatea tinerilor artisti  de a crea ceva si de a fi mandrii de ceea ce au creat.Elefantii pot fi admirati pe strazile din Norwich incepand cu 23 Iunie pana la sfarsitul lunii August.

Cativa Elefanti —cred ca asta ne aduce aminte ca trebuie sa reciclam plasticul cu hartia si dozele de bere

— asta ne aduce aminte de Elefantul Babar ,din desenele animate!

…..Fetelor,daca v-ati pierdut oglinda din poseta ,mergeti in srada Royal Arcade ,ca va ajuta elefantelul!

Dupa parerea mea ,elefantelul imbracat in oglinda,este unul dintre preferati! Este extraordinar de frumos cand bate soarele in el,daca te poti uita la el ca trebuie sa iti gasesti un unghi anume,razele soarelui fiind reflectate,te orbesc de-a dreptul! Ca zicala ceea :,,Ca la saore te poti uita  dar la el ba!”.

Descoperiti elefantii ,gasiti strazile pe care sunt amplasati,caci asta este ultima noutate in Norwich! Distractie placuta   !

Braga este varianta românească a unei băuturi orientale care s-a răspândit în ţările cu influenţă otomană.

Ziarul Zimbrulu şi Vulturulu a fost un ziar apărut în Moldova în secolul XIX. O copie a acestuia a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume.

Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

• Cutremurul din 1977 a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut, în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti.

Viaductul Caracău de pe linia ferată Miercurea Ciuc - Ghimeş, este unul dintre cele mai mari viaducte din România.

• Cetatea moldovenească Soroca, de pe malul drept al Nistrului, a fost construită de Ştefan cel Mare pe locul unei vechi fortăreţe genoveze.

Creditul Minier, înfiinţată în 1919, a fost prima societate petrolieră cu capital exclusiv românesc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:%C5%9Etia%C5%A3i_c%C4%83

Articole de calitate

• Bătălia de la Stalingrad
• Bătălia de la Varşovia, 1920
• Carl Gustaf Emil Mannerheim
• Conflictul din Transnistria
• Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
• Imperiul Bizantin
• Iosif Vissarionovici Stalin
• Istoria Timişoarei
• Iulius Cezar
• Masacrul de la Katyn
• Nicolae Ceauşescu
• Primul război mondial
• Războiul Civil Rus
• Războiul polono-sovietic
• Republica Romană
• Revoluţia română din 1989
• Vlad Ţepeş
• Vladimir Ilici Lenin
  

http://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Istorie

Articolul săptămânii

Invaziile turco-tătare tot mai dese în Braşovul secolelor XIII - XV au făcut ca majoritatea populaţiei care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Şchei şi dealul Warthe. La început, locul noii aşezări a fost fortificat doar cu şanturi, valuri de pământ şi palisade. Treptat însă, a început construcţia zidurilor şi bastioanelor, care au dus faima Braşovului până departe ca fiind „cetatea celor şapte bastioane”. În total, zidurile aveau 3000 m lungime, fiind de 12 m înălţime şi groase de 1,70 până la 2,20 m. Pe lângă bastioanele dispuse la fiecare 110 m, acestea mai erau apărate şi de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fortifica%C5%A3iile_Bra%C5%9Fovului

Cum generatia copiilor nostri nu mai stiu sa citeasca sau saa mearga la un cinematograf caci stau numai pe internet, este bine sa ii protejam intr-o oarecare masura ,adica cat putem si cat tine de noi ca parinti.Am gasit NET NANY ,un program soft ware ,si pot spune ca sunt multumita .Bineinteles ca trebuie sa ne ”educam ”copiii si sa ii invatam ce este bine si ce nu este bine sa deschida pe internet dar ,in prisma varstei lor ,de multe ori sunt tentati sa dea”clik” !pe ce considera ei 

http://www.net-nanny-software.com/?gclid=CMe1_cGWtZMCFQ6a1QodPB2wDA

”Voi, păpuşari păpuşăriţi, ce-aţi făcut cu ţara! Ce le-aţi făcut românilor, de i-aţi dezumanizat în halul ăsta? Cum aţi reuşit să-i aduceţi în stare de atîta laşitate, încît după cei 18 ani de dresaj şi abrutizare i-aţi depersonalizat şi le-aţi anulat orice sentiment de mîndrie şi de demnitate umană? Cum i-aţi adus pe oamenii satelor, care nu au mai scris de la armată, să ceară pixuri, cum i-aţi determinat să se calce în picioare după sacoşe goale, să se arunce în praful drumului după chibrituri sau după deodorante auto inscripţionate cu iniţialele autorilor dezastrului naţional? Cum de reuşiţi, domnilor baroni locali, să-i mai minţiţi, să-i manipulaţi şi să-i smintiţi în felul ăsta? Cum nu vă crapă pingeaua obrazului să vă pozaţi pe panouri uriaşe lîngă vile şi cartiere rezidenţiale promiţînd dezmoşteniţilor sorţii locuinţe pentru tineret şi pentru cei cu venituri mici? Se vor putea apropia vreodată tinerii căsătoriţi din familiile sărace de apartamentele acelea de sute de mii de euro? Cum de puteţi voi, holbaţi batracieni aculturali şi haidamaci buimaci, care aţi acumulat averi imense, zeci de hectare de bălţi, podgorii, livezi, sute de hectare de păduri şi de terenuri fertile, restaurante şi vile, să mai cereţi votul acelora pe care i-aţi spoliat, i-aţi sclavizat şi abrutizat în felul acesta? Cum puteţi voi să mai sporovăiţi electoral despre democraţie, despre omenie, despre libertate şi prosperitate, tocmai voi care vă pretaţi la abuzurile şi la desfrîurile toate? De unde, Doamne, atîta viclenie, atîta hoţie, atîta prefăcătorie? Unde vă veţi opri, voi, canalii abjecte, din crimele voastre perfecte? Cum şi cînd vor reveni românii la demnitatea, la curăţenia şi la cuminţenia lor de altădată? Cum de mai pot fi ei azi tîrîţi la urne să pună ştampile pe tentaculele caracatiţei mafiei care ne-au ruinat ţara şi viaţa? Cum pot ei, românii, să se dea mereu tot pe mîna murdară de furturi, de crime financiare, cum pot ei, după atîţia ani, să se lase din nou în voia valurilor distrugătoare? Ce blestem ispăşim? Cum de mai supravieţuim ? Cînd se va termina acest coşmar? Cînd vom redeveni noi harnici, cinstiţi şi demni, cînd vom fi români iar? Cînd vom vedea cu ochii noştri, cînd vom gîndi cu capul nostru care ne este rostul?…”
Autor : Prof. MIRCEA COSTACHE, Deputat PRM Buzău (Declaraţie politică prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor, marţi, 13 mai 200

…………………………………………………………………

Chiar imi place acest Deputat,insa nu cred ca va fi prea mult timp ”prin zona”,pentru ca pare prea cinstit…Ehe,’om vedea!Dumnezeu sa il ajute!

Nu e usor sa fi self-employed in Anglia!Nici nu am crezut sa fie foarte usor,insa in comparatie cu Spania,care merge pe acelasi sistem numit Autonomo,este mult mai greu.Este greu sa iti gasesti de lucru,este greu sa astepti dupa NINO(CNP pentru Anglia l-am numit eu) intre 3 si 8 luni ,timp in care poti lucra …daca cineva te baga in seama!

Din punct de vedere legal,poti sa lucrezi ca self-employed ,dar pe de alta parte Biroul de Taxe si Impozite are legi foarte scary iar agentiile nu mai au curaj sa dea de lucru celor veniti de afara ,fie ei si legali in Anglia.Cand spun ”celor veniti de afara ” ma refer la romani si bulgari!

Am cumparat ziarele cu oferte de munca,(si sunt multe oferte),am completat formulare si am asteptat raspunsuri…de geaba…raspunsul este ”ne pare rau ,dar nu mai putem accepta self-employed person…”.La capatul rabdarilor,am reusit sa gasesc ceva,si apoi altceva…si uite asa am inceput sa ma descurc…

Profesorii incearca sa iti descoase copilu,doar-doar vor gasi ceva impotriva ta ,atat cat sa te deporteze-si este de ajuns sa afle ca sta copilul singur acasa cat tu esti la servici,sau sa auda ca esti vizitat des de prieteni romani,lucru care va fi interpretat ca stati mai multi in casa …la Taxe aproape ca esti intrebat si cate role de hartie igienica folosesti…te duci la Job Centre sau Home Office (depinde cat de mare e orasul)pentru  interviul pentru obtinerea NINO,iar dupa o saptamana primesti scrisoare de la HM Revenue ca nu iti este permis sa soliciti ajutoare guvernamentale,si daca se repeta te vor deporta!Pentru mine a fost un adevarat soc pentru ca nu am solicitat nimic,insa am inteles foarte repede ca cei de la Home Office iti insceneaza tot ce se poate ca de,romanul este prost si nu stie sistemul!Ete ca nu le-a mers ,ca m-am sesizat la timp!Dar cu cati le-o fi mers?!

Dupa 7 luni de stat in Anglia am ajuns la concluzia ,ca desi tara asta nu a fost niciodata sub ocupatie comunista,se arata a fi mai rau! Argumente in aceasta privinta mi-au fost aduse si de cetateni englezi,englezii emigreaza iar noi ne intrebam de ce naiba pleaca fraierii din tara lor ,ca doar nu o duc mai rau decat noi in Romania ca sa isi paraseasca tara!Eh,acum stiu …

Romanian Principalities

From Wikipedia, the free encyclopedia

It has been suggested that this article or section be merged into Danubian Principalities. (Discuss)

Principatele Unite ale Valahiei şi Moldovei United Principalities of Wallachia and Moldavia ← ← 1859 – 1881 → Flag (after 1866) Coat of arms (after 1866) Motto Romanian: Toti in unu Latin: Nihil Sine Deo (after 1866) Anthem Romanian: Hora Unirii (unofficial) Romanian: Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor (since 1862) The United Principalities until 1878 Capital Bucharest and Iaşi Bucharest (after 1862) Language(s) Romanian Religion Eastern Orthodox Government Monarchy Domnitor - 5 January/24 January 1859 - 11 February 1866 Alexandru Ioan Cuza - 10 May 1866 - 15 March 1881 Carol I Prime minister Barbu Catargiu Nicolae Kretzulescu Mihail Kogălniceanu Ion C. Brătianu Historical era 19th century - Treaty of Paris (1856) 1856 - Personal union under Alexandru Ioan Cuza 24 January 1859 - First common Government under Prime-Minister Barbu Catargiu 22 January 1862 - Statute expanding the Paris Convention 10 May 1864 - overthrow of Cuza 11 February 1866 - Charles I of Hochenzollern elected Prince 10 May 1866 - Kingdom proclaimed 15 March 1881 - War of Independence 1877-1878 Currency leu (since 1867)

Romanian Principalities is a historical term designating the pre-modern principalities of Wallachia and Moldavia, which alongside Transylvania form the basis of the present Romania. The term can be dated back to the beginnings of the modern Romanian historiography in the mid 19th century,¹ being subsequently used by Romanian historians alternatively with the term “Romanian Lands”. In English, the term Romanian Principalities can be documented from the second half of the 19th century. More rarely, the term encompasses Transylvania as well. For the epoch between the late 18th century and 1860s, an alternative name for

“Romanian Principalities” is Danubian Principalities.

the term encompasses Transylvania as well. For the epoch between the late 18th century and 1860s, an alternative name for “Romanian Principalities” is Danubian Principalities.

The term “Romanian Land” can be documentary traced to the early 16th century, as the Neacşu’s Letter and chancellery documents indicate that the autochthon name of Walachia was Romanian Land (Rom.: Ţara Românească). Humanists traveling to or living in Transylvania, Moldavia and Walachia note as early as 16th century that the inhabitants call themselves Romanians.²

A common Romanian ethno-linguistic area embracing Wallachia, Moldavia, and Transylvania is mentioned by the chronicler Miron Costin in the 17th century. ^[1]

In the first half of the 18th century the erudite prince Dimitrie Cantemir systematically uses the term “Romanian Lands” for designating the three Principalities inhabited by Romanians.^[2]

The designation of the principalities of Walachia and Moldova under the term Romanian Principalities has more than an ethno-linguistic reason. Structural similarities in politics, state organization, social and cultural life, and most of all the fact of sharing Eastern Christianity led historians to coin and use this term.

[edit] Notes

¹ Among the first to use the term Romanian Principalities in scholarly works were Nicolae Bălcescu and Mihail Kogălniceanu, followed by historians such as Alexandru Dimitrie Xenopol, Vasile Pârvan, Gheorghe I. Brătianu, and Nicolae Iorga.

²

• Tranquillo Andronico writes in 1534 that Romanians (Valachi) “now call themselves Romans”.^[3]
• In 1532 Francesco della Valle travelling to Transylvania, Walachia and Moldavia notes that RomaniansRomani) and “they call themselves in their language Romanians (Romei)”. He even cites the sentence “Sti rominest ?” (“do you speak Romanian ?” for originally Rom.: “ştii româneşte ?”).^[4] preserved the name of the Romans (
• Pierre Lescalopier notes in 1574 that those inhabiting Walachia, Moldavia and the most part of Transylvania say to be descendants of Romans, calling their language “romanechte” (French transcription for Romanian româneşte - Romanian). ^[5]
• Ferrante Capeci writes around 1575 that the inhabitants of those Provinces call themselves “Romanians” ^[6]
• Giorgio Tomasi writes in the late 1500s that in Transylvania live few others than Wallachian, who don’t want to be called otherwise as “Romanischi”, praising themselves to have Roman origins. ^[7]
• Orichovius (Stanislaw Orzechowski) notes as early as 1554 that “in their own language, Romanians are called Romin, after the Romans, and Walachs in Polish, after the Italians”. ^[8]
• The Transylvanian Saxon Johann Lebel confirms in 1542 that common Romanians call themselves “Romuini”, ^[9]
• Anton Verancsics writes around 1570 that Romanians living in Transylvania, Moldavia and Walachia call themselves Romans (Romanians). ^[10]
• Reporting in 1699 about the Romanians of Transylvania, Martinus Szent-Ivany cites Romanian expressions like “We too are Romanians” (”Sie noi sentem Rumeni”, for originally Rom.: “Şi noi suntem români”) and “We are of Romanian blood” (”Noi sentem di sange Rumena”, for originally Rom.: “Noi suntem de sânge român”). ^[11]

[edit] References

1. ^ “Aşa şi neamul acésta, de carele scriem, al ţărâlor acestora, numele vechiŭ şi mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, şi cât au trăit (….) tot acest nume au ţinut şi ţin pănă astăzi şi încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei şi acum zic şi scriu ţara sa rumânească, ca şi românii cei din Ardeal. (…) Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti numele cel direptŭ de moşie, ieste rumân, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: Ţara Românească.” In De neamul moldovenilor, 6th chapter
2. ^ “Hronicon a toată Ţara Românească (care apoi s-u împărţit în Moldova, Ţara Munteniască şi Ardealul) …”, D. Cantemir, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, in Operele Principelui Dimitrie Cantemir, Academia Română, Bucureşti, 1901, p.180
3. ^ “nunc se Romanos vocant” A. Verres, Acta et Epistolae, I, p. 243
4. ^ “…si dimandano in lingua loro Romei…se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano,…” Cl. Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, in Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90
5. ^ “Tout ce pays la Wallachie et Moldavie et la plus part de la Transivanie a esté peuplé des colonie romaines du temps de Traian l’empereur…Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c’est-à-dire romain … “ Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople, fol 48 in Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960, p. 444
6. ^ “Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli…” in Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, vol. II,p.158 – 161
7. ^ Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, vol. II,p.158 – 161
8. ^ “qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur” St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi, in I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555
9. ^ “Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur…/Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti”, Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12
10. ^ „…Valacchi, qui se Romanos nominant…„ “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno…“ De situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120
11. ^ “Valachos…dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange Rumena: Nos sumus de sanguine Romano” in Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39

http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Principalities

http://en.wikipedia.org/wiki/Special:Search/Map_of_Romania_1929